Mănăstirea Saharna

Satul Saharna, raionul Rezina

Situat la cca. 110 km nord de Chisinau, pe malul drept al raului Nistru, manastirea “Sfanta Treime” de la Saharna este pe buna dreptate considerata printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se gasesc unicile in republica moaste ale Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stanci – amprenta lasata, potrivit unei legende, de Maica Domnului. Se zice ca, intr-o buna zi unui calugar din vechea manastire rupestra (potrivit unor marturii documentare din sec. XVII-XVIII, manastirea functioneaza din sec. X-XII) pe una din stancile inalte de aici, i s-a aratat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunsi pe stanca, calugarii au descoperit o amprenta de picior pe piatra, semn considerat de ei drept o vestire divina si o marturie a “puritatii Dumnezeiesti” a locului. In curand, mai aproape de defileu, este durata o biserica noua din lemn si intemeiata manastirea “Sf. Treime” (1777). Mai tarziu pe locul bisericii din lemn este inaltata o biserica din piatra in stil vechi moldovenesc, decorata bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahala din manastire (manastirea este deschisa zilnic) se mareste.

De sus, de pe stanciile din s. Saharna, se deschid niste peisaje de exceptie: defileul stancos si impadurit al rauletului Saharna (16 km lungime) ce salta pe parcursul sau peste 30 de praguri si cascade.

Tot aici se gaseste o statiune arheologica importanta cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) si o cetate de promotoriu geto-dacica (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.

Istoria Sfintei Mănăstiri

Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) şi alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaşte foarte puţin, neştiindu-se data precisă a întemeierii şi cine sunt întemeietorii. Nici chiar cercetătorii din domeniu n-au ajuns încă la o părere unanimă privind perioada întemeierii acestei chinovii. Ea rămâne blândă şi tăcută în aşteptarea unor timpuri mai bune, când istoria ei zbuciumată, dar şi glorioasă, va fi cunoscută şi elogiată de toată lumea creştină.

Mănăstirea terestră, fiind o ctitorie călugărească, a fost întemeiată în anul 1776 de către Schimonahul Vartolomeu Ciungu (anii de viaţă – 1739-1798, Ciungu nu este numele de familie, ci doar un apelativ). Câte ceva despre viaţa stareţului Vartolomeu aflăm din inscripţia, ce însoţea portretul lui, descoperit în trapeza mănăstirii “Sf. Treime” Rudi de către inginerul-arhitect Nicolae Ţiganco, portret, ce mai târziu dispare fără urmă. Iată această inscripţie, tradusă din limba ucraineană în română în anul 1928: “… în 1739 în ziua 23 a lunii decembrie a avut loc naşterea trupească, /a/ numitu/lui/ Vasile, /din/părintele preot Teodor şi maică Pelagheia. În anul 1760 în ziua de 2 a lunii mai în oraşul Savran gubernia Podoliei, fiind logodit şi mergând la logodnica sa pentru a se căsători, Vasile fusese pe neaşteptate rănit cu un glonţ în mâna stângă, iar la an 1766 … a lunii mai a părăsit patria sa şi a venit în Moldova. An 1776 în luna martie ziua 25 a intrat în Saharna. Nu era nimic, era acolo un loc pustiu, a clădit biserica, chilii, ogradă şi altele”.

 

Contact Details